Arborii ocrotiți din București

De ani de zile aud vorbindu-se în jurul meu de lista arborilor ocrotiți din București. Pentru că mă interesează orice informație referitoare la arborii din mediul urban în general și la cei ”găzduiți” de orașul  în care trăisc în mod special am început să caut această enigmatică listă.

Potrivit zvonurilor auzite, această bază de date a fost realizată de reprezentanți ai Academiei Romane, motiv pentru care atunci când am întâlnit în cercetările mele lista arborilor ocrotiți din București de pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANMP) am considerat că nu este ceea ce căutam de fapt. Și asta pentru simplul motiv că acest document cuprinde doar o înșiruire de specii corelate mai mult sau mai puțin cu niște adrese și cu o serie de observații timide care nu au nici o legatură cu ce am descoperit din facultate și până acum că ar trebui să însemne analiza unor arbori.

Mă rog, pe lângă conținutul sărăcăcios din punct de vedere al calității informației, am fost indusă în eroare și de alte aspecte care ridică semne de întrebare cu privire la competențele care au stat la baza elaborării documentului. Mă refer în acest caz la faptul că o serie de denumiri de specii sunt scrise greșit (de exemplu Magnolia soulangiana în loc de Magnolia x soulangeana – unde x-ul face precizarea că este vorba de un hibrid – sau Sequoia giganteia în loc de Sequoia gigantea – pentru cei care cunosc modul în care sunt generate denumirile științifice ale plantelor acest lucru echivalează cu zgomotul provocat de zgâriatul tablei de scris de la școală cu unghiile), precum și folosirea unor sintagme de genul Tilia sp. și Prunus species care implică faptul că specia nu a putut fi identificată cu siguranță (pentru cei care nu știu: acest lucru nu are voie să se întâmple în materialele de specialitate de acest gen).

Între timp am reușit să mă lămuresc și DA! aceasta este celebra listă pe care o căutam.

Doar că mie o astfel de listă, generată cel mai probabil în Word, nu îmi spune mare lucru pentru că nu pot aplica filtre de căutare pentru diverse criterii. Așadar, nu pot afla rapid câți arbori foioși și câți arbori sempervirescenți sunt ocrotiți în București – aspect esențial dacă trebuie calculate de exemplu costurile de întreținere (exact! pentru că speciile foioase și cele sempervirescente nu se îngrijesc la fel!). De asemenea, nu sunt înglobate informații cu privire la accesibilitate: pot sa merg cu nepoata mea de mână să îi arăt un anumit arbore protejat? Este acel arbore înglobat într-un spațiu public? Este într-un parc sau pe stradă? Sau este în curtea cuiva? Desigur, dacă trecem cu vederea posibilitatea de instruire a membrilor mai tineri ai familiei, rămâne încă de rezolvat problema accesului la respectivii arbori ocrotiți pentru a-i ține sub observație și îngriji atunci când este cazul (exact! din nou gestionarea nu ne dă pace!).

În acest sens, util ar fi ca această bază de date să fie corelată și cu un plan. Pentru că dacă tot am ieșit pe teren ca să tai ramurile uscate ale arborilor ocrotiți, ar fi bine să nu alerg în lungul și în latul Bucureștiului după fiecare stejar în parte și când termin să o iau de la capăt cu magnoliile. Mai eficient ar fi să mă concentrez pe exemplare aflate în aceeași zonă, indiferent de specia din care acestea fac parte.

Cum intenția mea este să fac un mini-registru verde al arborilor ocrotiți, din care să reiasă ce elemente trebuie analizate în mod esențial la un arbore și la ce folosesc respectivele informații în procesul de generare a unui program de gestionare coerent, am purces* la reorganizarea informațiilor furnizate de lista realizată în aprilie 2009 nu se știe de către cine și după ce criterii ci doar că poate să fie găsită pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. (*la acest proiect lucrez împreună cu Mihai Culescu – fratele meu și respectiv celălalt peisagist din familia Culescu :D)

Până în prezent, am înregistrat într-o bază de date toate informațiile din lista arborilor ocrotiți după mai multe criterii și categorii și am generat o hartă care arată unde este poziționat fiecare exemplar. Este de menționat faptul că pentru verificarea poziționării am utilizat funcțiunea Street View a Google Maps, iar acolo unde nu am reușit să identificăm cu siguranță locul unde se află arborele am pus marcajul pe un element construit pentru a sublinia faptul ca nu aceea este poziția reală a exemplarului (de exemplu pentru exemplarul de magnolie – Magnolia x soulangeana – din Parcul Circului, căruia i-am atribuit codul 2AMa001f, marcajul  este pus chiar pe clădirea Circului).

Printre materialele rezultate până acum în cadrul acestui demers se află lista Arborilor ocrotiți din București generată în mai 2016, numită de noi AoB.01 (versiunea Excel: AoB.01 – mai 2016 – xls, versiunea pdf: AoB.01 – mai 2016 – pdf) și o hartă online ce înglobează exemplarele protejate în funcție de sectorul în care se află și de tipul acestora, respectiv foioase sau sempervirescente.

Legendă pentru marcajele din harta online AoB.01

2016-06-03_legenda sectoare_crop

Câteva aspecte esențiale cu privire la arbori ocrotiți din București care se pot desprinde după simpla reorganizare a informațiilor din lista de pe site-ul ANMP:

1)  între arborii ocrotiți predomină exemplarele de platan hibrid (Platanus x acerifolia), urmate la mare distanță de cele de magnolie hibrid (Magnolia x soulangeana) sau stejar (Quercus robur);

Ponderea speciilor în cadrul arborilor ocrotiți din București

2016-05-27_pondere sp_crop

2) predomină speciile foioase, care reprezintă mai mult de trei sferturi din totalul efectivului vegetal ocrotit (ceea ce face sens având în vedere condițiile pedo-staționale de la nivelul Bucureștiului);

Raportul specii foioase / specii sempervirescente în cazul arborilor ocrotiți din București2016-06-03_foiosi_rasinosi_crop

3) peste 2/3 dintre arborii protejați se află pe proprietăți private și doar aproximativ un sfert dintre aceștia sunt accesibili publicului larg (adică sunt amplasați în parcuri sau pe străzi);

Poziționarea arborilor ocrotiți în raport cu tipul de proprietate a terenului

2016-06-03_tip spatiu_crop

 

 

 

 

 

 

4) aproximativ 3/4 dintre arborii protejați aparțin unor specii exotice, respectiv doar 27% dintre exemplarele protejate aparțin florei specifice arealului în care se încadrează Municipiul București;

Raportul specii exotice / specii indigene în cazul arborilor ocrotiți din București

2016-06-03_loco si exo_crop.jpg

5) cea mai mare parte a arborilor protejați (aproximativ 2/3) sunt amplasați în Sectoarele 1 și 5, aspect care trebuie corelat și cu faptul că în Sectorul 5, cu o singură excepție, arborii sunt amplasați numai pe proprietăți private; de asemenea, trebuie reținut faptul că Sectorul 3 înglobează numai arbori ocrotiți aflați în spații private, în timp ce în Sectorul 6 toți arborii ocrotiți se află în Grădina Botanică.

Poziționarea pe sectoare a arborilor ocrotiți din București

2016-06-03_specii pe sectoare_crop

Acestea sunt câteva exemple cu privire la utilitatea datelor referitoare la arbori, fie ei ocrotiți sau nu. Dar acestea reprezintă doar niște date minimale care nu înfățișează cu adevărat aspectele calitative ale fondului vegetal.

În continuare, pe baza listei AoB.01 urmează să verificăm în teren prezența arborilor și starea acestora, pentru ca mai apoi să întocmim o fișă de analiză pentru fiecare exemplar (încă existent). La finalul analizelor de teren, informațiile strânse vor fi prelucrate pentru a oferi o imagine mai clară cu privire la starea reală a arborilor ocrotiți din București.

În final aș vrea să precizez faptul că până la ora actuală nu am reușit să aflu care sunt criteriile care au determinat introducerea fiecărui exemplar în această listă a arborilor ocrotiți din București. Sper însă că, atunci când le voi afla, am să înțeleg cum de nici unul dintre arborii din Parcul Kiseleff – cel mai vechi parc al Bucureștiului!!! – nu a fost protejat, în timp ce o magnolie aflată într-o curte privată de peste drum (Magnolia denudata – magnolia Yulan, exemplar cu codul 1CMd002f în lista AoB.01 aflat la adresa Strada Barbu Delavrancea nr. 11, sector 1) a fost considerată de ajuns de importantă pentru a i se acorda statutul de arbore ocrotit.

Advertisements

Sunt peisagist cu acte în regulă din 2006, dar mă interesează ce se întâmplă în jurul meu dintotdeauna. Deseori, în ceea ce fac, sunt confundată cu un horticultor. Dar am înțeles între timp că se putea și mai rău: lumea putea să aibă impresia că sunt posesoare de șevalet și că am talent la pictură …

Tagged with: , ,
Posted in Arbori ocrotiți din București
2 comments on “Arborii ocrotiți din București
  1. Alex Burda says:

    O întrebare: cum se face că aproape nici un arbore din Grăina Botnică a capitalei nu este considerat ocrotit? Și asta pentru că nu mă pot opri să nu mă gândesc la măcelul la care a fost supusă Aleea castanilor în urmă 4-5 ani…și alte distrugeri care s-au mai produs dar pe care nu le-am mai văzut cu ochii mei (mi-au fost povestite) deoarece vizitarea Grădinii este un prilej mai degrabă de tristețe pentru mine din aceste cauze.

    Like

    • Lista arborilor ocrotiți din București se zvonește că a fost făcută de Academia Română, dar toți cei care au întrebat până acum care sunt criteriile de înscriere în evidența respectivă nu au primit nici un răspuns. Personal, după ce am văzut care sunt acești arbori ocrotiți nu cred ca a existat o listă de criterii savante. Dispunerea arborilor în București pare să aibă legătură mai degrabă cu traseul cuiva între casă și un alt punct de interes. Dacă voi reuși să aflum mai multe cu siguranță voi da informațiile mai departe.

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Follow Diana Culescu on WordPress.com
%d bloggers like this: